Guvernul a adoptat Legea consumatorului vulnerabil de energie, cu intrarea în vigoare din 2022. Care sunt categoriile de beneficiari și câți bani vor primi

După ce, la prima lectură a proiectului Legii privind consumatorul vulnerabil, din ianuarie, Guvernul estima intrarea în vigoare a actului normativ așteptat pentru definirea conceputului de la 1 septembrie 2021, în ședința de joi Guvernul a adoptat un proiect care prevede amânarea momentului cu un an, respectiv de la 1 septembrie 2022. În plus, necesarul de fonduri, pentru un an, calculat pentru susținerea celor 427.000 de beneficiari estimați scade, conform notei de fundamentare a ultimei variante de proiect, cea adoptată, de la 417.600.000 de lei, la 256.200.000 lei. Per ansamblu, prin această lege, Guvernul propune alocarea unor sume mai mari pentru mai mulți beneficiari decât în prezent, respectiv să ajungă la o pondere de 6% din totalul de 7,2 milioane de gospodării din România.

Proiectul Legii privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie Legea consumatorului vulnerabil, inițiat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, discutat în primă lectură în 13 ianuarie și adoptat joi de Executiv, stabilește criteriile de încadrare în categoria consumatorilor vulnerabili de energie și reglementează măsurile de protecție socială pentru aceștia şi în special accesul la resursele energetice pentru satisfacerea nevoilor esenţiale ale gospodăriei în scopul prevenirii şi combaterii sărăciei energetice. Proiectul urmează astfel să intre în traseul legislativ în Parlament.

Românii în risc de sărăcie, peste media europeană

În actualul proiect adoptat, consumatorul vulnerabil este definit drept „persoana singură/familie, care, din motive de sănătate, vârstă, venituri insuficiente sau izolare față de sursele de energie, necesită măsuri de protecție socială și servicii suplimentare pentru a-și asigura cel puțin nevoile energetice minimale”. Legea prevede astfel patru categorii de consumatori:

• a) consumatori vulnerabili din motive de venit. Venitul mediu net lunar până la care se acordă ajutorul pentru încălzire este de 810 lei/persoană în cazul familiei și de 1445 lei în cazul persoanei singure.
• b) consumatori vulnerabili din motive de vârstă. Aici se încadrează persoanele care au venituri medii lunare de 810 lei/persoană în cazul familiei și de 1445 lei în cazul persoanei singure și și care au împlinit vârsta standard de pensionare prevăzută de legislația privind sistemul public de pensii.
• c) consumatori vulnerabili din motive de sănătate. Este vorba de persoanele persoanele care fie necesită aparate electrice pentru mentinerea în viață sau menținerea stării de sănătate fie prezintă probleme de sănătate care împiedică sau retricționează mobilitatea și/sau deplasarea acestora.
• d) consumatori vulnerabili izolați, respectiv familiile și persoanele singure ale căror locuințe se află în zone izolate sau în așezări informale, conform prevederilor Legii 350/2001 provind amenajarea teritoriului și urbanismului.

Sărăcia energetică, care afectează aproximativ 54 de milioane de cetățeni europeni, respectiv 11% din populația UE, este definită în expunerea de motive a proiectului de act normativ drept imposibilitatea gospodăriei de a-și asigura nevoile energetice minimale constând în iluminat, încălzirea optimă a locuinţei pe timp de iarnă, susţinerea altor facilităţi care presupun utilizarea de energie, fie din cauza veniturilor reduse, fie din cauza costului prea mare al serviciilor.

Revizuirea prevederilor care reglementează măsurile de protecție socială a populației vulnerabile vine în contextul în care, potrivit datelor Eurostat citate în document, în anul 2019 rata persoanelor aflate în risc de sărăcie din România era de 23,8%, mai mult cu 0,3% față de anul 2018 și cu 7% față de media europeană (EU 28). Pentru aceeași perioadă rata riscului sărăciei persoanelor care muncesc a înregistat în România o creștere de 0,4% față de 2018, de la 15,3% la 15,7%, în timp ce media europeană (EU 28) a cunoscut o scădere de la 9,4% la 9,2%. Aceeași sursă arată că rata gospodăriilor cu incapacitate de menținere a căldurii este de 9,3% față de media europeană (EU 28) de 7%.

Pe de altă parte, potrivit unei informări recente a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), din cei peste 8.700.000 de clienți casnici, conform raportărilor aferente semestrului I al anului 2020, transmise de furnizori către ANRE pentru a obține datele necesare realizării raportărilor către INS-EUROSTAT, peste 50% din total sunt clienți cu un consum mediu de 55 kWh/lună, care pot fi încadraţi în categoria consumatorilor vulnerabili.

În prezent, în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.70/2011, pentru cele 5 luni de iarnă – noiembrie – martie – pentru încălzirea locuinței cu energie termică furnizată în sistem centralizat, gaze naturale și lemne, cărbuni, combustibili petrolieri, familiile cu venituri de maximum 750 lei/persoană beneficiază de ajutoare pentru încălzirea locuinţei.

„Introducerea de condiţii din ce în ce mai restrictive, în ideea de a focaliza cât mai mult acordarea acestui tip de ajutor, a condus la diminuarea treptată a numărului de beneficiari de la aproximativ 1,5 milioane gospodării, la începutul anilor 2000 până la 250.000 gospodării în sezonul rece 2019-2020. Și sumele plătite s-au diminuat considerabil, în aceeaşi perioadă, de la 300 milioane la aproximativ 90 de milioane de lei”, se arată în expunerea de motive.

Care este motivul amânării

În proiecul adoptat, data de intrare în vigoare stabilită de Guvern este amânată, față de proiectul precedent, de la 1 septembrie 2021, la 1 septembrie 2022. „Aplicarea noii proceduri de calcul pentru ajutorul de încălzire necesită pregătiri administrative din partea primăriilor, a furnizorilor de energie termică/electrică/gaze naturale, precum și a Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială. Din acest considerent, intrarea în vigoare și aplicarea efectivă a prevederilor acestui proiect de act normativ poate fi realizată începând cu un nou sezon rece”, se arată în expunerea de motive a proiectului.

Pentru aplicarea prevederilor actului normativ se propune ca normele metodologice să fie aprobate prin hotărâre a Guvernului până la data de 1 iulie 2021, astfel încât instituțiile implicate să poată asigura logistica necesară aplicării, se arată în document.

Pentru lunile din 2022, începând din septembrie, se estimează un necesar de finanțare de 115.150.290 de lei, față de 154.130.000 lei, sumă inclusă în proiectul analizat în ianuarie, aferentă lunilor din 2021, începând cu septembrie.

În ceea ce privește impactul bugetar pentru un an întreg, în actuala variantă, respectiv pentru 2023, se estimează un necesar de 259.205.980 de de lei, față de 417.600.000 în varianta anterioară, din ianuarie. Conform documentului, diferența în plus față de cheltuielile actuale ale unui sezon rece este de 200.000.000 de lei.

Numărul estimat al beneficiarilor, de aproximativ 427.600 de gospodării, a rămas constant în cele două proiecte. Numărul este aproape dublu față de cel din prezent, conform documentului, pentru ajutorul de încălzire, respectiv de 218.698 de beneficiari.

Numărul beneficiarilor, pe sisteme de încălzire, în prezent și estimat:

• energie termică: de la 26.919 (în prezent), la 42.759
• gaze naturale: de la 30.785, la 94.070
• energie electrică: de la 2.394 la 12.828
• combustibili solizi și/sau petrolieri: de la 158.600 la 277.934

Plafonul maxim de venituri a fost crescut

Potrivit propunerilor proiectului de lege, măsurile de protecție socială pot fi financiare și non – financiare, iar acestea se se finanțează din bugetul de stat, din bugetele locale sau din fonduri europene.

Măsurile financiare sunt:

• a) ajutor pentru încălzirea locuinței. Ajutorul se acordă pentru consumatorii de energie termică în sistem centralizat, energie electrică, gaze naturale, combustibili solizi și/sau petrolieri. Acesta se acordă numai pentru un singur sistem de încălzire, cel principal utilizat, în sezonul rece, repectiv timp de 5 luni între 1 noiembrie anului curent şi data de 31 martie a anului următor.
• b) ajutor pentru consumul de energie pentru acoperirea unei părți din consumul energetic al gospodăriei pe tot parcursul anului;
• c) ajutoare pentru achiziţionarea, în cadrul unei locuinţe, de echipamente eficiente din punct de vedere energetic necesare pentru iluminarea, răcirea, încălzirea şi asigurarea apei calde de consum în locuinţă, pentru înlocuirea aparatelor de uz casnic depăşite din punct de vedere tehnic şi moral cu aparate de uz casnic eficiente din punct de vedere energetic, precum şi pntru utilizarea mijloacelor de comunicare care presupun consum de energie;
• d) ajutoare pentru achiziţionarea de produse şi servicii în vederea creşterii performanței energetice a clădirilor, ori pentru conectarea la sursele de energie.

În ceea ce privește măsurile non-financiare constau în facilități de acces și conectare la sursele de energie disponibile necesare pentru asigurarea nevoilor energetice minimale, inclusiv interzicerea deconectării de la sursele de energie pentru anumite categorii de consumatori vulnerabili (cele patru categorii) precum și consilierea și informarea transparentă și accesibilă a populației cu privire la sursele de energie, costuri și proceduri de acces la acestea, conform legii.

Astfel, față de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.70/2011, proiectul de lege aduce următoarele noutăți:

• creșterea nivelurilor de venituri până la care se acordă dreptul. Nivelul maxim pe persoană din familie crește de la 800 lei la 810 lei, iar pentru persona singură de la 1082 lei la 1445 lei. Se asigură o acoperire cu această măsură a cel puțin 18% din gospodăriile aflate în primele 4 decile de venituri, ținând cont de ansamblul condițiilor de acordare, respectiv un număr de aproximativ 427.000 gospodării, 6% din totalul de 7,2 milioane gospodării din România.
• cuantumul ajutorului se stabilește prin compensare procentuală față de o valoare de referință, pentru toate sistemele de încălzire, față de cuantumurile nominale prevăzute anterior pentru gaze naturale, energie electrică și combustibili solizi/lichizi.
• se introduce suplimentul pentru energie în cuantum egal pentru toate gospodăriile, acordat pe tot parcursul anului, diferențiat în funcție de sursele de energie utilizate.
• plata ajutoarelor pentru încălzirea locuinței cu lemne pentru beneficiarii ajutorului social acordat în baza Legii nr.416/2001, se va prelua din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii și Protecției Sociale și nu va mai fi în sarcina directă a autorității administrației publice locale.

Astfel, proiectul prevede stabilirea cuantumului ajutoarelor, prin compensare procentuală aplicată unei valori de referință diferențiată în funcție de sistemul de încălzire. Compensarea procentuală este de 100% pentru beneficiarii cu cele mai mici venituri și de minimum 10% pentru cei ale căror venituri se află la limita maximă.

Valoarea de referință la care se aplică compensarea procentuală, conform proiectului adoptat, este de:

• 250 lei/luna pentru gaze naturale, de la 262 lei având în vedere scăderea prețurilor pentru acest serviciu, potrivit site ANRE.
• 500 lei pentru energie electrică de la 240 lei, având în vedere că la funizarea energiei electrice se contată o creștere de 3 ori față de prețul pentru gazele naturale, tot potrivit site ANRE;
• 80 lei pentru combustibili solizi și petrolieri de la 58 lei maximum acordat pentru beneficiarii de ajutor social, având în vedere că și pentru acești combustibili prețurile au crescut.
• pentru energia termică valoarea de referinţă se stabilește în limita consumului mediu definit de lege şi în funcție de preţul local al gigacaloriei. Conform documentului, județele României au fost împărțite în trei zone de temperatură (rece, temperată și caldă), pentru fiecare zonă stabilindu-se un consum mediu lunar pentru lunile de iarnă pentru locuințe cu 1, 2, 3 și 4 sau mai multe camere.

Astfel, cuantum mediu ajutor lunar pentru sezonul rece este estimat la:

• energie termică, de la 69 de lei (în prezent), la 70 de lei (estimat)
• gaze naturale de la 132 de lei, la 140 de lei
• energie electrică – de la 126 de lei, la 265 de lei.
• combustibili solizi și/sau petrolieri, de la 36 de lei, la 53 de lei.

Suplimentul pentru energie se poate acorda pe tot timpul anului, pentru persoanele care au dreptul la ajutorul pentru încălzirea locuinței, și poate fi cumulat.

• 30 lei pentru consumul de energie electrică;
• 10 lei pentru consumul de gaze naturale;
• 10 lei pentru consumul de energie termică;
• 20 lei pentru consumul de combustibili solizi și petrolieri

„Problemă care persistă de 30 de ani”

Proiectul privind consumatorul vulnerabil de energie a fost dezbătut și în cadrul Conferinței digitale LIVE „Energy Now II Edition”, organizată de Gândul, în 19 martie.

Paul Anghel, directorul General al Autoritorității Naționale pentru Protecția Consumatorului (ANPC), a declarat că instituția a ridicat de-a lungul timpului problema consumatorului vulnerabil de servicii, inclusiv serviciile de utilitățile publice.

„Din perspectiva asta eu cred și punctul de vedere ar fi că în acest moment consumatorul vulnerabil trebuie clar definit, trebuie văzut exact cine s-ar încadra în această categorie. Aveți în vedere că în contextul pandemic în următoarea perioadă vor exista foarte mulți și în contextul în care foarte multe societăți sunt închise sau își suspendă activitatea, gândiți-vă că vor exista consumatori care vor ajunge în situația de consumator vulnerabil. Cred că legea e binevenită”, a declarat Paul Anghel.

Antal Istvan-Lorant, președintele Comisiei pentru Energie, Infrastructură energetică și Resurse minerale din cadrul Senatului României, de asemenea vorbitor în cadrul evenimentului organizat de Gândul, consideră că tema consumatorului vulnerabil „este o problemă care persistă de 30 de ani. „Din motive mai puțin cunoscute sau arhicunoscute , nu s-a tranșat problema consumatorului vulnerabil și avem noi acum această sarcină. O să urmărim cu mare atenție și și noi, la nivelul comisiei de specalitate, o să facem intervențiile necesare. Este nevoie de tranșarea pentru totdeauna a problemei consumatorului vulnerabil, trebuie acel indicator social de referință redefinit, recalculat, pus  într-un cadru clar. Nici n-aș vrea să intru în speculații sau să arunc cu cifre. Așteptăm la Parlament, la Senat, acest proiect de lege și vom analiza și, dacă este nevoie, vom interveni asupra lui”, a seclarat Antal Istvan-Lorant.

Ion Lungu, președinte al Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), a declarat, tot în cadrul Conferinței digitale LIVE „Energy Now II Edition”, că, în procesul de elaborare a legii, este esențial ca pragurile să fie corect definite, pentru ca ajutorul să meargă acolo unde este nevoie de el.

„Sărăcia energetică e mai degrabă un lucru specific țărilor mai puțin dezvoltate, adică a acelora în care ponderea costurilor cu energia electrică în totalul costurilor, a coșului de consum este relativ mare. Sunt două lucruri de făcut: pe de o parte să avem grijă ca utilitățile, energia, să aibă prețuri, să fie produse, să poată fi cumpărate la prețuri rezonabile și în al doilea rând trebuie crescut și nivelul veniturilor, pentru ca ponderea în domeniul total al costurilor și al coșului total să fie relativ scăzută”, consideră Ion Lungu.

În acest context, președintele AFEER crede dă este foarte important de avut în vedere ca pragurile să fie corect definite, pentru a avea definit corect consumatorul vulnerabil. Aă nu avem o chestiune, cum se apreciază la nivelul actual al consumurilor din România, comparativ cu media din Uniunea Europeană, cum spune ANRE, că s-ar încadra la consumatori vulnerabil patru milioane și ceva de consumatori, ceea ce sigur că este un lucru puțin curios să credem că jumătate din populație nu își poate plăti energia electrică”, a afirmat Ion Lungu.

„Trebuie să fim foarte atenți la definirea acestor praguri, definirea trebuie făcută în deplină concordanță cu costurile utilităților și cu nivelul de venituri, și în al doilea rând trebuie săa vem grijă ca acest lucru să se poată aplica foarte bine. Adică să avem o bază de date în care consumatorii să fie clar precizați, clar definiți, să avem cunoștințe clare cine suportă diferențele de costuri, să avem în vedere ca oamenii care au anumite probleme de sănătate, probleme de sărăcie să nu ajungă în situația de a nu beneficia de aceste servicii absolut necesare pentru un nivel de trai decent”, a spus Ion Lungu.

„În același timp trebuie să avem în vedere să nu mai introducem anumite prevederi care să fie general aplicabile tuturor consumatorilor, tuturor categoriilor. Pentru că, aplicând aceste lucruri sunt avnatajați în special cei care își permit. Dacă noi introducem anumite limite de prețuri, sau, cum e acum, cu conectarea gratuită a tuturor consumatorilor, sunt unii care, slavă Domnului, își permit să facă acest lucru și din fonduri proprii și nu cred că ar fi cazul să mai fie și ei protejați. Să îndreptăm țintit toate ajutoarele și toată protecția pentru cei care au nevoie de ele”, a conchis Ion Lungu.